Sarbatoare traditionala pe meleagurile noastre, martisorul constitue o contributie specific romaneasca la zestrea de traditii si obiceiuri cu care intram in Uniunea Europeana.

Cunoscutul snur din fire impletite, de culori albe si rosii, reprezentand simbolul primaverii, norocului si bunastarii a fost si este nelipsit la aceasta sarbatoare fiind daruit indeosebi fetelor si femeilor incepand cu 1 martie.

Semnificatia culorilor alb si rosu sau modul de purtare al acestui snur au cunoscut variante de interpretare de-a lungul timpului sau a zonelor teritoriului nostru.

Cu o vechime de peste 8000 ani, atestata prin descoperiri arheologice, sarbatoarea martisorului a cunoscut un bogat bagaj de obiceiuri cu originea in credintele si practicile agrare. Amintim cate ceva din aceste obiceiuri, cateva din ele pastrandu-se si astazi in unele sate:

Femeile purtau snururi la inceputuri confectionate din fire de canepa, lana sau mai tarziu bumbac. De ele atarnau pietricele de rau vopsite in al alb sau rosu, monede de aur, argint sau muguri, flori. Martisorul era prins la copii la gat, la mana, la picior. Martisorul se purta pana la sfarsitul lunii martie cand el era atarnat intr-un pom inflorit, in crengile visinilor, ciresilor etc. pe cornul sau macesul inflorit ca sa se faca poame multe. Credinta era ca martisorul va fi ridicat spre soare de catre randunele, aducand noroc celui ce l-a pus in pom. Apoi monedele erau folosite pentru a cumpara cas si vin rosu pentru ca toata vara fetele sa aiba fata alba si bucuroasa. Cu alb si rosu se impodobeau si primele oi care intrau in stana sau primul plug iesit la arat.

Semnificatia celor doua culori a cunoscut si ea diferite interpretari: rosul a reprezentat culoarea focului, a sangelui, a primaverii, ferea de deochi si era atribuita vietii, deci femeii. Albul reprezenta limpezimea apelor, a albului norilor sau a iernii si specifica intelepciunea barbatului. Snurul insemna impletirea inseparabila a celor doua sexe, permanenta miscare a materiei sau continuitatea vietii dupa moarte.

Astazi daruirea unui martisor unei personae de sex feminin este un prilej de bucurie.

Snurul este insotit de mici cadouri – obiecte decorative: flori, animalute sau reprezentativul ghiocel. De multe ori aceste obiecte transmit un mesaj, sau urmaresc sa dea gestului o anumita semnificatie.

8 Martie. Ziua Internationala a Femeii.

Ziua Internationala a Femeii a fost sarbatorita pentru prima data pe 8 Martie 1975 de catre Adunarea Generala O.N.U. In aceasta perioada s-a pus serios problema eliminarii discriminarii femeii si asigurarea de conditii depline de egalitate in viata sociala. Ca urmare, O.N.U. a proclamat anul 1975 ca An International al Femeii, iar 1976-1985 a fost proclamat Deceniul O.N.U. pentru femei.

In data de 16 decembrie 1977, O.N.U. a sugerat statelor membre, sa stabileasca in functie de traditiile si obiceiurile fiecaruia, o zi din an ca Zi O.N.U. pentru drepturile femeii si pacea internationala.

Ziua de 8 Martie este ziua feminitatii, a frumusetii, a dragostei, ziua in care femeia este in centrul atentiei, este sarbatorita de copii, de soti, de prieteni. Femeia, fiinta delicata, sensibila este cea care da viata si poate de aceea, in momentele grele, se dovedeste mai tare decat barbatul, iar in viata de zi cu zi, nu are voie sa oboseasca nici la serviciu, nici ca mama, nici ca sotie.

Uram tuturor femeilor La multi Ani!